Mergeam pe Calea Motilor spre Manastur, in Loganul din dotare, pe prima banda. Dupa cum toti stiti, un pic dupa ce treci de primarie pe prima banda este o gura de canal, cu 10 cm sub nivelul drumului, la vreo 30 de cm de bordura, bordura de granit, bordura de granit inalta, bordura de granit nerotunjita. Bordura care de data asta nu m-a iertat si a muscat din cauciuc.
Am pus avariile… bip, bip, in bip, zbip, tzbip si restul bipurilor… toate bipurile… bipuri fara numar… Si am tras pe dreapta pe zebra de pe Mihai Eminescu. Deci eram eu pe zebra, zebra pe Mihai Eminescu si Mihai Eminescu nu avea nici un chef, fiindca Mihai Eminescu e inchis pentru ceva lucrari. Asa ca urma Operatiunea Schimbarea de Roata Fara readme.txt, Fara IM siii… chiar Fara Google.com.
Nu aveam experienta practica, dar aveam impresia ca stapanesc teoria. Am vazut multe filme si parca imi aminteam ca am vazut chiar live operatiunea: cricul, suruburile, roata impanata jos, roata fara pana sus, suruburile, cricul. Job done, gata postul, title bait.
Am gasit cricul, roata stiam unde e, dupa o vreme am gasit chiar si cheia, desi era inteligent camuflata pe partea dreapta a portbagajului, vopsita in negru, pe fundal negru. Pfff, era prea usor, aproape ma bucuram ca o sa am o roata noua, cea veche deja mi se parea ca avea un pic de praf pe ea. Pun cricul, bucuros ca i-am gasit locul, incep sa invart, masina se ridica… totul mergea ca uns, imi imaginam o cariera de mecanic, schimbam roti contra-cronometru… Lumea se uita la mine cu priviri de genul: “Noa ca o facut pana saracu’, da’ vad ca e bine, se descurca.”, pana cand…
Enter stage: Africanul
La vreo 25 de ani, cu o d-ra traducatoare. Trece pe langa masina, se uita inapoi, ii zice ei: – Maybe I should help. Ea: – I think he’s OK.? Africanul catre mine: – Do you need any help? Eu: – No, thanks, I’m fine, it’s OK. Africanul: – Are you sure, it’s OK? Eu, oarecum surprins ca nu vede starea avansata a operatiuni: – Yeah, sure, thanks, no problem. Face doi pasi si ii zice ei ceva de genul ca trebuia sa dau jos suruburile prima data si apoi sa ridic masina. Se intorc amandoi, imi explica problema, ca daca roata e sus e mai greu de desurubat, fiindca se misca. Avea dreptate. Ii predau cheia invins, in 30 de secunde da jos suruburile, ea se uita la mine oarecum cu mila: – Stiti ca a lucrat intr-un service auto inainte…
Enter stage: Ardeleanul 2
La vreo 50 de ani, blond, bermude, slapi, cu o inevitabila plasuta de plastic. Sta si se uita la African cum se chinuia sa traga de roata. Zice: – Nu iasa. Nu vezi ca o tine o piulita in mijloc? Eu: – Aia din mijloc? Aia tine? Ardeleanul 2: – Pai? Normal ca aia tine, trebe cheie de 24, tubulara.
Omul era credibil, avea discurs de mecanic, avea plasuta, avea slapi … Mecanic de cartier, old school, ma asteptam sa si scoata o cheie de 24 din plasuta, tubulara cheia. Zice: – Nu ai cheie de 24 tubulara? Eu: – Nu. Ma tot uitam prin portbagaj sa vad daca nu cumva au ascuns ceva chei prin trusa de prim ajutor. Nu prea. Ardeleanul 2: – Ar merge si cu un ciocan si o dalta. Nu ai? Eu, deja rusinat: – Nu, nu am. Ardeleanul 2, da din cap si murmura: – Tz, tz, ma da voi nu stiti schimba o roata? Ma fac ca nu aud, ii zic la African sa nu se mai chinuie, ca piulita din mijloc tine roata si nu am cheie.
Vad mai jos, pe Mihai Eminescu o masina mare cu niste muncitori care lucrau la strada. Zic multumesc la African si ii zic ca e OK, o sa cer cheie de la muncitori si ma descurc. Africanul: – Are you sure? Eu: – Yes, yes, thank you very much, no problem. Dam mana si se duce, parca cu parere de rau ca piulita aia nu l-a lasat sa termine treaba.
Ajung la masina mare, dau buna ziua la un muncitor, incep sa-i explic precipitat cum ca am pana si ca imi trebe o cheie de 24, tubulara cheia. Omu’ zambeste, da din umeri si il cheama in germana pe Uwe.
Enter stage: Neamtul
Tot la vreo 25 de ani, blond, era Uwe. Ii explic in engleza, ii arat masina, cer o cheie de 24. Cauta omul intr-o cutie de chei si cu greu gaseste doua care zice el ca ar merge. Pana sa ajungem la masina ne intampina Ardeleanul 2: – De 24 ai cerut? Eu: – Da, de 24. Ardeleanul 2: – De 32 trebe. Se uita Uwe la mine: – Nu poate sa fie de 32, imposibil, hai sa mergem sa vedem.
Eram confuz, in cine sa am incredere? In mecanicul de bloc cu slapi si plasuta care a vazut piulita sau in neamtul cu chei in mana dar care nu a vazut piulita. Ajungem la masina, ii arat repede piulita: – Asta e, asta tine, trebe desfacuta! Se uita Uwe la mine: – De ce vreti sa desfaceti piulita asta, care-i scopul? Eu: – Pai sa scoatem roata impanata, … sa punem roata fara pana, … sa merge si noi acasa cu masina, in masina … Uwe: – Piulita asta nu tine roata. Uita-te la roata de rezerva. Sunt numai 4 suruburi…
Avea dreptate. Ma uit la Ardeleanul 2: – Piulita asta nu tine roata! Ardeleanul 2: A, nu? Eu: Nu. Nu vedeti roata de rezerva? El: A da, … ihi …, noa … paaai da, … eu vaaa … laaas atunci …
Avariile mergeau, bip, bip, zbip, tzbip … fara numar.
Incearca Uwe sa traga de roata asa usor, nemteste, roata nimic. Zic: – Stai sa smulg si eu de ea. Uwe: – Stai linistit, sa nu bruscam, ca nu iasa asa, aici trebe alta scula, ma duc sa o aduc. Ma astepam sa se intoarca cu ceva scula special pentru deblocat roti, o cheie franceza, un papagal, un subler, ceva … Vine Uwe cu un ciocan romanesc in mana si da-i pe roata. Si da-i si rupe-o, cu ciocanu, cu cheia, cu ce prindea la mana. Trage de roata, da cu ciocanu, trage de roata, da cu ciocanu, da cu cheia, aplica presiune in punctele cheie, si in sfarsit roata cedeaza. In 10 minute eram acasa, asteptam sa inceapa Star Trek.
Concluzii:
- Am facut pana in mijlocul Clujului si au sarit 3 oameni sa ma ajute: un african, un neamt si un roman. Africanul si neamtul m-au ajutat…
- Daca planuiti sa faceti pana in Cluj e de preferat sa stiti sa vorbiti orice alta limba in afara de romana.